William Wilkie Collins a fost un romancier si dramaturg englez cunoscut pentru The Woman in White si pentru The Moonstone, care a fost postulat drept primul roman politist englez modern.
„Aceasta este povestea a ceea ce poate indura rabdarea unei femei si a ceea ce poate obtine hotararea barbatului.”
Femeia in alb este una dintre acele carti pe care ma bat cu piciorul pentru ca nu le citesc mai devreme! Primul roman „senzationalist” din Anglia victoriana, Femeia in alb este considerat unul dintre cele mai vechi exemple de fictiune criminala. A fost publicat initial sub forma de serie in revista lui Charles Dickens All The Year Round.
Femeia in alb este unul dintre acele romane clasice victoriane care fie te poate plictisi pana la lacrimi, fie, ca in acest caz, te incanta cu o intriga rapida si cu caracterizari grozave.
Sunt sigur ca multi dintre voi sunteti familiarizati cu fictiunea in stil gotic, iar Femeia in alb, desi a fost scrisa la aproximativ patruzeci de ani dupa acel moft, poarta elemente de romantism gotic pe care chiar si Ann Radcliffe le-ar fi aprobat. Este o lucrare care descrie marea pasiune dintre doi oameni si eforturile prin care trebuie sa treaca pentru a asigura o adevarata dragoste.
Povestea este un exemplu timpuriu de fictiune politista, in care protagonistul Walter Hartright foloseste multe dintre tehnicile de detectie ale detectivilor privati de mai tarziu. Folosirea mai multor naratori (inclusiv aproape toate personajele principale) se bazeaza pe pregatirea juridica a lui Collins si, asa cum subliniaza el in preambulul sau.
„Povestea prezentata aici va fi spusa de mai mult de un stilou, deoarece povestea unei infractiuni impotriva legii este spusa in instanta de mai multi martori”. In 2003, Robert McCrum, care scria pentru The Observer, a inclus The Woman in White numarul 23 in „cele mai bune 100 de romane din toate timpurile”, iar romanul a fost clasat pe locul 77 in sondajul BBC The Big Read.
Romanul incepe celebru cu intalnirea ciudata a lui Walter Hartright cu Femeia in alb pe un drum din Londra luminat de luna. Angajat ca maestru de desen cu frumoasa Laura Fairley si cu sora ei vitrega Marian Halcombe, Walter este implicat in intrigile sinistre ale lui Sir Percival Glyde si ale prietenului sau, Contele Fosco.
„Fermecatorul” Conte Fosco are un gust pentru bomboane de vanilie, soareci albi si otrava. Urmarind intrebari de identitate si nebunie de-a lungul coridoarelor caselor de tara engleze, Femeia in alb este un amestec de groaza gotica si thriller psihologic.
Femeia in alb este o lectura lunga, dar foarte plina de satisfactii. Este dens complot cu o distributie memorabila de personaje. Cititorul se va indragosti de inteligentul si plin de resurse Marian.
Cand in mijlocul romanului, Marian ii spune Laurei ca „rezistenta noastra trebuie sa se termine si rezistenta noastra incepe”, se simte ca un principiu feminist, iar Collins ne ofera metafora perfecta pentru eliberare, cand Marian isi arunca hainele victoriane pentru brese si mantie, asa ca ca sa poata urca in siguranta pe acoperis pentru a asculta pe dusmanii sai.
Este curajoasa si devine un stalp de putere pentru sora ei. Dupa parerea mea, este una dintre cele mai fascinante femei aparute in literatura victoriana. Contele Fosco este un alt personaj fantastic din acest roman. El este viclean, inteligent si extrem de rau. El este cu siguranta unul dintre cei mai fascinanti si periculosi raufacatori din fictiunea politista.
Scrierea din The Woman in White este prin excelenta victoriana. Daca nu sunteti un fan al lui Charles Dickens sau Henry James, s-ar putea sa vi se para dificil de terminat aceasta carte. Intorsaturile sunt dezvaluite minunat, desi finalul mi s-a parut putin dezamagitor. De asemenea, experienta lui Wilkie Collin in Drept devine evidenta in diferite etape ale romanului. Collins a explorat si ideea drepturilor femeilor in acest roman.
Romanul a avut un mare succes comercial, dar criticii contemporani au fost in general ostili. Criticii si cititorii moderni il considera cel mai bun roman al lui Collins: un punct de vedere cu care Collins a fost de acord, deoarece este singurul dintre romanele sale numit in epitaful ales: „Autor al „Femeia in alb” si al altor lucrari de fictiune”.
Femeia in alb este o poveste intunecata si infricosatoare si o citesc mai ales in serile ploioase. M-a facut sa ma ghemuiesc mai adanc in pat si sa ma simt de parca as fi fost in Anglia in anii 1850. Mi-a placut enorm si recomand cu caldura The Woman in White cititorilor carora le place o poveste intunecata, atmosferica si capricioasa si fanilor fictiunii politiste. Nu vei fi dezamagit.
