Lexicografia este o disciplina care are ca scop definirea si predarea procedurilor care trebuie urmate pentru crearea dictionarelor. Din acest motiv, multi autori o definesc ca o metodologie sau tehnica si nu ca o stiinta. De remarcat ca lexicografia se bazeaza in prezent pe fundamentele teoretice ale lingvisticii.
Cuvantul lexicografie provine din cuvantul grecesc leksikographos , care, la randul sau, este format din doua cuvinte: leksikos , care inseamna colectie de cuvinte, si graphein , care se traduce prin scriere. Prin urmare, lexicografia este tehnica de colectare si scriere a cuvintelor.
Lexicografia este o disciplina care isi propune sa defineasca si sa predea procedurile care trebuie urmate pentru crearea dictionarelor.
Conform dictionarului academic din 1984, lexicografia poate fi definita ca tehnica de compunere a dictionarelor sau lexiconelor. De asemenea, este definita ca o parte a lingvisticii care este dedicata stabilirii principiilor teoretice tinand cont de compozitia dictionarelor.
Lexicografia nu este o stiinta, ci mai degraba o tehnica sau o arta. Aceasta pentru ca, pentru acest savant, disciplina lexicografica prezinta o ambiguitate care ii permite sa fie perceputa ca un mestesug care necesita sensibilitate si intuitie.
Sursa
Autoarea Natalia Castillo, in textul sau Value and difficulty of lexicography (1998), a stabilit ca lexicografia a aparut ca disciplina pre-stiintifica in urma cu patru mii de ani. Aceasta afirmatie este sustinuta de faptul ca akkadienii si sumerienii au compilat semne care trebuie sa fi functionat ca dictionare unilingve (2600 i.Hr.).
Aceasta compilatie avea o motivatie pedagogica si era folosita in scolile carturarilor. Existau si cataloage in care erau trecute, printre altele, numele obiectelor, meseriilor, divinitatilor.
In plus, de la aceasta data dateaza primele glosare bilingve in care a fost gasita o lista de cuvinte sumero-akkadiene. In cele din urma, prima dintre aceste limbi a devenit limba diplomatica si culta, ceea ce s-a intamplat dupa caderea celui de-al III-lea Imperiu din Ur.
In biblioteca lui Rap’anu (consilier de stat al regatului Ugarit, 1235-1195 i.Hr.) s-au gasit chiar glosare cvadrilingve, intrucat contineau cuvinte extrase din limbile sumeriana, hurriana, akkadiana si ugaritica.
Lexicografie normativa
Pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea, lexicografia a fost conceputa ca „arta de a face dictionare”. In aceasta faza, lexicografia s-a caracterizat prin abordarea sa normativa, deoarece a cautat sa fixeze limba in formatul sau cel mai cult.
Din acest motiv, de-a lungul mai multor secole, disciplina a generat dictionare selective precum Tesoro de la lengua castellana (1674) de Sebastian de Covarrubias sau dictionarul manual de locutiuni vicioase si corectii de limba (1893) de Camilo Ortuzar. .
In consecinta, dictionarele produse in aceste vremuri aveau o baza logico-obiectiva cu abordare enciclopedica. Aceasta inseamna ca aceste dictionare descriau realitatea obiectelor si nu semnificatiile fiecarui cuvant. Din acest motiv s-au concentrat pe referenti, dar nu pe semne lingvistice.
Lexicografie descriptiva
In ultimele decenii ale secolului al XX-lea, lexicografia a inceput sa fie de interes pentru lingvisti. Din acest motiv, expertii in lingvistica s-au alaturat disciplinei lexicografice pentru a investiga caracteristicile acesteia si a le introduce in lingvistica aplicata.
In consecinta, lexicografia a incetat sa fie considerata o simpla arta si a devenit o tehnica stiintifica. Acest lucru a condus la dezvoltarea dictionarelor descriptive, care pana in prezent nu emit judecati de valoare cu privire la un anumit cuvant sau la utilizarea unei limbi. De fapt, ei incearca sa o descrie intr-un mod realist, fara a aplica niciun fel de restrictie purista.
Ce studiaza lexicografia?
Obiectul de studiu al lexicografiei este de a cunoaste originea, sensul si forma cuvintelor. Totusi, nu trebuie confundat cu lexicologia, care studiaza aceiasi factori dar dintr-un punct de vedere mai general si stiintific. In schimb, lexicografia are un rol utilitar.
Aceasta nu inseamna ca lexicografia nu are o abordare stiintifica; aceasta disciplina foloseste chiar criterii stiintifice, atata timp cat considera ca toate materialele lexicale merita aceeasi atentie. Aceasta inseamna ca lexicografia se distanteaza de studiul stiintific atunci cand face judecati de valoare asupra unui cuvant sau termen.
In prezent, au fost propuse doua aspecte sau sensuri ale lexicografiei. Pe de o parte, exista tehnica pregatirii, adica activitatea in sine de compilare a dictionarelor, lexiconelor si glosarelor. Pe de alta parte, exista criteriile metodologice si teoretice pe care un lexicograf trebuie sa le gestioneze pentru a-si desfasura corect munca.
Aceste aspecte sunt cunoscute sub denumirea de lexicografie practica si lexicografie teoretica sau metalexicografie.
Lexicografie teoretica
Lexicografia teoretica, cunoscuta si sub denumirea de metalexicografie, este responsabila de studierea aspectelor teoretice legate de lexicografie. Prin urmare, lexicografia teoretica studiaza istoria activitatilor lexicografice, precum si tipurile de dictionare si scopul pentru care au fost concepute.
Metalexicografia trebuie sa tina cont si de publicul caruia i se adreseaza fiecare dictionar, de metodologia sau structura elaborarii lui si de problemele care pot aparea la realizarea intocmirii lui. In concluzie, aceasta ramura a lexicografiei evalueaza critic si concret fiecare produs lexicografic.
Lexicografie practica
Lexicografia practica este propriu-zis elaborarea dictionarelor. Cu alte cuvinte, acest aspect pune in practica tot ce dobandeste din lexicografia teoretica. Pentru aceasta foloseste alte discipline precum lingvistica aplicata. Inainte de a compila un dictionar, fiecare lexicograf ar trebui:
– Cunoasterea regulilor lexicografice traditionale si acceptate la nivel international.
– Gestioneaza terminologia folosita de lexicografie.
– Sa aiba capacitatea de a identifica diferitele tipuri de dictionare.
– Cunoasteti materialul bibliografic necesar care va permite sa rezolvati problemele care apar in timpul elaborarii.
– Concepeti dictionarul ca pe un instrument de predare a unei limbi, dar fara a adauga judecati de valoare cu privire la un anumit cuvant.
